Miercuri, 03 Februarie 2016 12:20
Scris de Claudiu Ene
Un sistem de educaţie bun, performant, are nevoie de dascăli bine pregătiţi, care se perfecţionează prin cursurile oferite de Casa Corpului Didactic Olt. O instituţie condusă de un om integru, mânat de bune intenţii, de profesionalism şi dăruire.
În cele ce urmează, rugat să facă o analiză la zi a sistemului educațional, profesorul Victor Tiţa a vorbit deschis despre situaţia actuală, existentă la început de februarie 2016, despre schimbări și despre noutăţi. Într-un moment când este nevoie, mai mult ca oricând, de competenţă, exigenţă, calitate, acum când învăţământul românesc se află în derivă și este politizat în mod exagerat...
- S-a dus o lună din noul an, domnule director. Ce s-a mai întâmplat în ultima vreme în cadrul instituției pe care o conduceți și ce vă propuneți pentru anul în curs?
- A fost avizată în noiembrie 2015 o ofertă nouă de formare pentru cadrele didactice din județul Olt, pe anul școlar 2015-2016. Au fost parcurse, până acum câteva cursuri de formare, parte din programele prioritare ale ministerului, avizate sau acreditate. Dintre acestea amintesc: „Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar pentru clasa pregătitoare”, program de formare în care au fost pregătite 250 de cadre didactice, „Formarea profesorilor metodişti pentru realizarea inspecţiei speciale și a inspecției şcolare”, curs la care au participat aproximativ 375 de metodiști ai inspectoratului, „Educație nonformală”, cu 25 de cursanți. Nu, în ultimul rând, pentru că este o activitate destul de rară chiar la nivel național, menționez faptul că, prin eforturile conducerii Școlii Gimnaziale Vișina, ale Consiliului Local Vișina și ale ISJ Olt, inaugurăm, în martie, un Centru de Documentare și Informare în comuna Vișina...
- Despre cursul de formare continuă, cu tema „Istoria Evreilor și Holocaustul”, propus anul trecut, ce ne puteți spune?- Nu are cam mult... curaj, actualul ministru al Educației, atunci când propune scoaterea unei ore de limbă română, scoaterea definitivă a orei de latină și nu numai...?
- „Istoria Evreilor și Holocaustul” este un curs care a avut succes, mai ales în municipiul Caracal unde au fost formate trei grupe, și pe care îl susținem și anul acesta, programat fiind în semestrul al II-lea, pentru municipiul Slatina. Programul de formare asigură pregătirea cadrelor didactice care susţin ore de Istoria Evreilor şi cursuri opţionale despre Holocaust. Dincolo de cadrul formal al cursului, cred că necesitatea promovării culturii şi civilizaţiei evreilor este dată de persistenţa în timp a unor prejudecăţi legate de acest popor şi la marginalizarea lor în anumite perioade istorice.
- S-a discutat în fiecare școală oportunitatea introducerii uneia sau alteia dintre cele trei variante de plan-cadru care au fost propuse și procesele verbale ale dezbaterilor au fost centralizate de către inspectorat în vederea comunicării ministerului a unor concluzii. Și în cadrul echipei Casei Corpului Didactic Olt s-a organizat o dezbatere din care reținem faptul că discuțiile purtate sunt generate de premise prea puțin argumentate sau, poate, aceste lansări de dezbateri au urmărit tocmai generarea de argumente cu riscul disensiunilor între profesorii disciplinelor puse în discuție. Totuși, trebuie să vedem cine a propus aceste planuri cadru prin interfața ministerului. Personal nu sunt de acord cu scoaterea predării limbii latine la gimnaziu și, pentru că „la început a fost Cuvântul”, cum nu sunt de acord nici cu scoaterea unei ore de limba română. Individual se poate crede că ne putem descurca și fără istorie, latină sau română, dar ca națiune vom dispărea când ceea ce ne definește este redus sau scos din educație.- Dacă ați fi consilierului ministrului Adrian Curaj, ce i-ați propune în beneficiul și stimularea dascălilor din țara noastră?
- Îmi amintesc că l-am întâlnit pe domnul ministru la Congresul Educației din 2013 și am interacționat cu dumnealui pentru că în fața sălii activității pe care o coordona era, foarte vizibil, pe un soclu, un vas din ceramică neagră de Vădastra, făcut în Olt, care ținea o parte din insignele pentru participanții la congres. Această formă de racordare la veșnicia noastră străbună îmi dă acum speranța că domnul ministru nu are nevoie de propunerea mea de a consolida în educație reperele care spun de unde ne-am format ca națiune. Totodată, ascultarea cadrelor didactice prin liderii de sindicat din teritoriu, în vederea stimulării dascălilor în beneficiul sistemului, mi se pare un demers pe care domnul ministru îl tratează serios.- Frecventează dascălii olteni cursurile oferite de Casa Corpului Didactic? Sunteți mulțumit?
- În funcție de cursurile pe care le susținem, interesul pentru programele de formare ale CCD este în general crescut, mai ales pentru că sunt adaptate nevoilor de perfecționare ale cadrelor didactice. Totuși, consider că bugetul alocat formării este insuficient și pune colegii în situația de a plăti anumite cursuri.- Se apropie simulările pentru bacalaureatul ce va avea loc în vara acestui an. Dumneavoastră ce așteptări aveți?
- Suntem pe un trend ascendent în ceea ce privește procentul de promovabilitate și cred că acest trend va fi păstrat. Eforturile colegilor din școli, de la inspectorat, prezența profesorilor de la Universitatea din Craiova și alte acțiuni întreprinse pentru creșterea promovabilității au dat roade. Totodată, trebuie să recunosc că sper ca gradul de promovabilitate la liceele tehnologice să crească.- Ca o continuare la întrebarea anterioară, cine se face vinovat pentru rezultatele dezastruoase din ultima vreme, dar mai ales pentru căderea liberă a sistemului de învățământ din România?
- Inducerea unei imagini că sistemul de învățământ din Romania este un dezastru rămâne total dăunătoare, bulversantă. Citim știri despre elevi români care au premii internaționale remarcabile la diferite concursuri și exemple despre cum sunt mulți din elevii noștri acceptați la universități de prestigiu. Privim studenți excepționali care pleacă în străinătate pentru a-și oferi valoarea altora. Cred că marea problemă este să integram valorile create de un sistem tot mai blamat, în sistem, pentru a ne revigora sistemul. Totodată, observ cu atenție fenomenul scăderii interesului elevilor pentru a învăța și cred că mulți dintre ei se pierd la gimnaziu. Explic fenomenul prin faptul că unele ore de dirigenție nu sunt tratate cu seriozitate și elevii, plecați din învățământul primar unde erau sub îndrumarea unui cadru didactic, se trezesc într-un mediu bulversant, cu mai mulți profesori, în care le lipsește traiectoria ce se poate forma prin diriginte în orele de consiliere și orientare.- Deși avem un guvern tehnocrat, nu credeți că e cam mult politic în învățământul românesc, inclusiv în cel oltean?
- Din cauza dezamăgirilor pe care le produce clasa politică națională, vedem peste tot, ca soluție, înlocuirea oamenilor politici cu tehnocrați. Susțin profesionalismul înaintea politicului, nu profesionalismul înlocuit de politic. Dar, dacă există oameni politici buni profesioniști, care performează în posturile în care au fost numiți sau pentru care au dat concurs, le luam în calcul latura politică sau cea profesională? Observ, cu loc pentru mai bine, o profesionalizare a sistemului de învațământ, cel puțin în județul Olt.- Ce cursuri de formare organizează CCD Olt în această perioadă?
- Avem în desfășurare programul de formare „Management educațional și comunicare instituțională”, cu 25 de credite la care participă o grupă de 25 de cursanți. De asemenea, cursul „Comunicarea şi educaţia interculturală în şcoală” se află în derulare cu 3 grupe, 75 de formabili. Programul de formare „Intervenţia psihopedagogică necesară pentru integrarea copilului cu cerinţe educative speciale în învățământul de masă” va începe la sfârșitul acestei săptămâni, în sudul județului, având în vedere formarea a două grupe de formabili, aproximativ 50 de cursanți.- Vă mulțumește activitatea fostului inspector școlar, Klaus Iohannis – actualul președinte al României, în fruntea statului?
- Domnul președinte a promis o altă politică, a lucrului bine făcut, și am fost foarte dezamăgit când, în locul binelui făcut pentru popor, în sensul respingerii cotelor de imigranți, a ales binele unor decidenți europeni ce promovează în continuare o politică imigraționistă dăunătoare construcției numită Uniunea Europeană cu perspective atât de frumoase până la momentul „invitației” Angelei Merkel.- De la 1 octombrie 2015, sistemul sanitar din România beneficiază de majorări semnificative: 25%. De ce dascălii sunt lăsați, aproape de fiecare dată, la sfârșitul listei?
- Calitatea produsului educațional care este livrat beneficiarilor depinde și de finanțarea sistemului. De aceea, cu cât sistemul este mai puțin finanțat cu atât produsul va fi mai „ieftin” și plusvaloarea livrată beneficiarului mai mică. Aceste aspecte se văd pe termen mediu și lung într-o societate. Cred că lipsa unei unități în abordările sindicale și lipsa unității cadrelor didactice, în general, duc la acest tratament discreționar în raport cu alte categorii profesionale.- Ca cetățean al Slatinei, ce așteptări aveți de la viitorul primar al municipiului reședință de județ?
- Vreau să văd un candidat care să prezinte, dincolo de câteva puncte extrase din fișa postului de viitor primar, acțiuni de creștere a reprezentativității și deschiderii municipiului Slatina în mediul național și, de ce nu, internațional, pentru că avem în Slatina, nu-i așa, câțiva agenți economici internaționali. Mă aștept să văd un candidat care să țină cont de părerile profesioniștilor din toate domeniile din Slatina. Mă aștept să văd un primar care își permite să ia la întrebări, de exemplu, marii furnizori de electricitate sau gaze când cetățenii sesizează că sunt nedreptățiți pentru că, iată, încă nu se poate spune cu ușurință, când privim o factură, cât costă un kilowatt.
